Reguli la tenis de picior

Acest articol explica clar regulile esentiale pentru tenis de picior, cunoscut si ca futnet. Vei gasi detalii despre teren, echipament, serviciu, punctaj, arbitraj si particularitati pentru simplu, dublu si triplu. Informatiile se bazeaza pe standarde folosite in competitii si pe ghiduri promovate la nivel international in 2026.

Scopul este simplu: jocul curat, sigur si distractiv, cu reguli usor de pus in practica atat in curtea scolii, cat si in turnee oficiale. Am inclus liste rapide cu reguli cheie, plus cifre actuale si referinte la organisme din domeniu, pentru o imagine completa si actualizata.

Reguli la tenis de picior

Tenisul de picior este un sport de retea in care mingea se trimite peste fileu folosind picioarele, capul si trunchiul. Fara maini si fara brate. Se joaca in format de simplu, dublu sau triplu, cu reguli usor diferite privind numarul de atingeri admise si pozitionarea. Ritmul este alert, iar controlul mingii este esential pentru schimburi lungi si spectaculoase.

In 2026, regulile utilizate la nivel competitional sunt armonizate in mare parte cu standardele promovate de UNIF (Union Internationale de Futnet), organism international specializat. Conform comunicatelor publice din 2026, UNIF indica peste 30 de tari membre active si un calendar international cu peste 15 evenimente majore confirmate. Cluburile recreative urmeaza aceleasi principii, chiar daca adapteaza mici detalii pentru nivelul amator.

Reguli de baza rapide:

Mingea nu se joaca cu mainile sau bratele; sunt permise picioarele, capul, umerii si trunchiul.
In simplu sunt permise de regula pana la 2 atingeri per schimb pe aceeasi parte; in dublu/triplu pana la 3 atingeri per echipa.
Aceiasi jucatori nu pot atinge mingea consecutiv in dublu/triplu, cu exceptii doar la deviatii accidentale acceptate de arbitru.
Mingea trebuie sa treaca peste fileu si sa cada in terenul advers fara sa iasa in afara liniilor.
Se puncteaza la fiecare greseala a adversarului sau cand mingea atinge terenul advers.

Terenul, marcajele si fileul

Terenul de tenis de picior este dreptunghiular si impartit de un fileu intins, asemanator tenisului sau voleiului, dar cu inaltimi si dimensiuni adaptate. Suprafata poate fi din tartan, lemn, zgura, gazon artificial sau asfalt fin, cu aderenta buna si fara denivelari. Liniile trebuie sa fie vizibile, antiderapante si sa delimiteze clar suprafata de joc si zonele de serviciu.

In competitiile ce urmeaza standarde internationale, dimensiunile tind sa fie aliniate cu ghidajele UNIF. Pentru meciurile masculine, fileul este in mod uzual mai inalt decat la feminin sau mixt, pentru a echilibra jocul si a promova schimburi tehnice. Pentru evenimente scolare sau amicale se accepta tolerante, insa recomandarea este sa ramana cat mai aproape de reperele oficiale.

Dimensiuni si repere utile:

Lungimea terenului standard: aproximativ 12,8 m, impartita egal de fileu.
Latimea terenului standard: aproximativ 9 m, cu linii de margine marcate clar.
Inaltime fileu barbati: in jur de 1,10 m; la feminin/mixt se foloseste adesea 1,00 m.
Latimea liniilor de teren: 4–5 cm, culoare contrastanta cu suprafata.
Zona de serviciu: benzi laterale clar definite, cu linie de baza care nu trebuie calcata la momentul lovirii.

Echipamentul si mingea

Echipamentul de joc trebuie sa fie simplu si sigur: tricou, sort, jambiere scurte si incaltaminte cu talpa non-marcanta. Pantofii de sala sau de teren sintetic sunt ideali, deoarece ofera stabilitate si reduc riscul alunecarilor. Accesoriile precum genunchierele sau gleznierele pot fi utile in antrenamente si in jocurile cu volum mare de sarituri si intoarceri rapide.

Mingea utilizata la tenis de picior, in format futnet, este asemanatoare ca dimensiune cu mingea de fotbal marimea 5, dar cu comportament mai controlat la ricoșeu. Valorile comune sunt circumferinta 68–70 cm si greutate aproximativ 410–450 g, cu presiune adaptata pentru un salt moderat (de regula in intervalul 0,6–1,1 bar, in functie de suprafata). In 2026, multe ligi nationale specifica in fisa tehnica a mingii parametri identici cu standardele fotbalului, pentru acces facil la echipament si costuri reduse.

Echipament recomandat pentru siguranta:

Incaltaminte cu aderenta buna si sprijin lateral solid.
Genunchiere usoare pentru suprafete dure.
Glezniere sau benzi elastice pentru stabilitate suplimentara.
Tricouri cu uscare rapida pentru confort termic.
Sticle de apa si prosoape pentru hidratare si igiena.

Formatul de joc si sistemul de punctaj

Meciurile se disputa, in mod frecvent, in sistem cel mai bun din 3 seturi. Un set se joaca pana la 11 puncte, cu conditia de diferenta de 2 puncte (exemple: 11–9, 12–10, 13–11). Daca scorul ajunge 10–10, se continua pana cand o echipa obtine avans de 2. Acest model mentine suspansul si incurajeaza reveniri spectaculoase chiar si dupa un start modest.

In 2026, multe turnee nationale si internationale mentin acelasi standard de punctaj pentru a asigura comparabilitatea performantei intre competitii. Durata unui meci variaza in functie de nivel: intre 20 si 45 de minute pentru formatul 2 din 3 seturi este o medie frecvent raportata in competitiile de club si in evenimentele regionale.

Reguli de punctaj pe scurt:

Se puncteaza la fiecare greseala a adversarului (rally point system).
Mingea atinge solul in terenul advers: punct pentru echipa atacatoare.
Mingea iese afara fara atingere adversa: punct pentru echipa adversa.
Atingerea fileului de catre jucator in timpul schimbului: punct pierdut.
Serviciu gresit repetat de doua ori consecutiv: punct pentru receptor.

Serviciul: proceduri, greseli si reluari

Serviciul deschide fiecare schimb si trebuie efectuat din spatele liniei de baza, fara a o calca in momentul lovirii mingii. Serviciul se executa cu piciorul, de obicei printr-o lovitura controlata, destinata sa treaca fileul si sa cada in zona permisa. In dublu si triplu, ordinea serviciului alterneaza intre jucatori conform foaii de meci, pentru echilibru si claritate.

Sunt considerate greseli de serviciu situatiile in care mingea loveste fileul si nu trece, iese afara fara atingere, sau cand jucatorul incalca pozitia corecta la momentul lovirii. In unele competitii se accepta reluarea punctului (let) atunci cand o interferenta externa afecteaza clar schimbul. Arbitrii folosesc semnale clare pentru a indica reluarea sau pierderea punctului.

Exemple frecvente de greseli la serviciu:

Calcarea liniei de baza in momentul lovirii.
Mingea nu depaseste fileul si cade in terenul propriului jucator.
Mingea iese in afara fara atingerea adversarului.
Executie cu o parte a corpului nepermisa (de exemplu, cu mana).
Schimbarea neautorizata a ordinii de serviciu in dublu/triplu.

Lovituri legale, joc la plasa si joc la sol

Loviturile legale includ suturi cu laba piciorului, rist si interior, voleuri cu piciorul, preluari cu coapsa, piept si cap, precum si devieri de control. Nu se folosesc mainile sau bratele. Este esential controlul primei atingeri pentru a ridica mingea intr-o traiectorie convenabila, urmat de o a doua sau a treia atingere pentru atac, in functie de formatul de joc.

In mod uzual, este permisa o singura atingere a solului inainte de trimiterea peste fileu, insa multe ligi opteaza pentru joc preponderent din voleu pentru un ritm mai rapid. In simplu se accepta adesea maximum 2 atingeri, in timp ce in dublu si triplu sunt permise pana la 3, cu interdictia ca acelasi jucator sa atinga mingea de doua ori la rand. Contactul corpului cu fileul in timpul schimbului este sanctionat cu pierderea punctului, chiar daca lovitura fusese reusita.

Reguli pentru simplu, dublu si triplu

In simplu, accentul cade pe tehnica individuala: doua atingeri sunt de regula suficiente pentru preluare si atac, iar plasamentul devine decisiv. Jucatorul trebuie sa varieze loviturile pe latimea terenului si sa alterneze intre suturi puternice si loburi peste adversar. Fereastra de timp pentru reajustare dupa o preluare lunga este ingusta, deci pasul mic si echilibrul sunt critice.

In dublu, colaborarea dicteaza ritmul. De obicei, un jucator se specializeaza pe preluare si ridicare, iar celalalt finalizeaza. Sunt permise pana la 3 atingeri pe parte, dar fara atingeri consecutive de la acelasi jucator. In triplu, echipa capata amplitudine tactica: distributia pe benzi si acoperirea diagonalei scurte devin prioritare. In 2026, multe ligi nationale raporteaza timpi de schimb prelungiti in dublu si triplu, cu medii de 6–10 lovituri pe schimb la nivel intermediar, ceea ce creste spectacolul si nevoia de coordonare impecabila.

Arbitraj, fair-play si organizare competitionala

Arbitrajul urmareste aplicarea corecta a regulamentului si protejarea integritatii sportive. In competitiile aliniate la standarde internationale, rolurile sunt clar definite: arbitru principal pe scaun, arbitri de linie si cronometror/secretar pentru scor si seturi. In 2026, UNIF (Union Internationale de Futnet) comunica public extinderea retelei de evenimente pe cel putin 3 continente si o baza de tari membre depasind 30, indicand consolidarea cadrului organizatoric. In Romania, regulile si evenimentele sunt sustinute de structuri nationale afiliate, iar respectarea normelor anti-doping se face in acord cu WADA si cu Agentia Nationala Anti-Doping (ANAD), conform practicilor sportive curente.

Meciurile oficiale includ proceduri pentru contestatii, time-out-uri limitate si briefings pre-meci asupra sigurantei. Raportarea incidentelor si gestionarea fair-play-ului sunt documentate in foaia oficiala de meci. Organizatorii trebuie sa ofere suprafete curate, echipamente verificate si programari care sa permita incalziri adecvate, reducand riscul de accidentari si erori.

Responsabilitati in timpul meciului: